George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel
Se împlinesc 110 ani de la naşterea marelui savant George Emil Palade. A fost singurul om de ştiinţă de origine română care a primit premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină.
George Emil Palade a fost un medic, biolog şi om de ştiinţă, specialist în domeniul biologiei celulare. S-a născut în anul 1912 la Iaşi, într-o familie de profesori. Studiile lui au început la Iaşi, mai târziu, stabilindu-se în Buzău, şi-a continuat studiile la liceul B. P. Haşdeu. A fost un elev bun, totuşi, în clasa a XII.-a, la examenul de Bacalaureat, după ce i s-au pus întrebările, nu a putut spune nici un cuvânt, nu a răspuns nimic. Profesorii au decis să-l cheme a doua zi la examinări. În a doua zi a fost excelent şi a primit nota 10.
Din 1930 a studiat medicina internă ca student timp de 6 ani la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti. Încă din timpul facultăţii a început să lucreze în laboratorul de anatomie. În 1939, a făcut parte din echipa medicală care îl trata pe Tudor Arghezi, care suferea de o sciatică dureroasă, care nu renunţa la niciun tratament. Atunci, Palade a decis să treacă la un tratament de detoxifiere a pacientului, care a adus rezultate bune. Facultatea a absolvit-o în 1940, obţinând titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. În 1941 s-a căsătorit cu Irina Malaxa cu care a avut doi copii: o fiică şi un fiu. Viitorul savant român I-a îngrijit pe soldaţii răniţi din batalioanele de aviaţie de la Băneasa în cel de-al Doilea Război Mondial. După război, a pornit în căutarea originilor bolii.
Primul român căruia i sa decernat Premiul Nobel
A plecat cu soţia sa în SUA, unde a fost angajat ca cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Albert Claude, omul de ştiinţă i-a devenit îndrumător şi l-a invitat să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. Palade a realizat însemnătatea extraordinară a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie.
În 1952 a obţinut cetăţenia americană, urmând, ulterior, o renumită carieră universitară. În 1961 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe a SUA , a devenit şeful Departamentului de Biologie Celulară al Institutului „Rockefeller” şi, mai târziu profesor de biologie celulară a Universităţii Yale din New Haven. Rezultatele cercetărilor sale au apărut în reviste de prestigiu din întreaga lume.
S-a reîntors de multe ori în România, susţinând direct cercetarea în domeniul biologiei celulare. După o lună petrecută în laboratoare, a făcut un raport dens, adresat lui Nicolae Ceauşescu, „Lăsaţi cercetătorii să plece în străinătate!” îi spunea. La 1 noiembrie 1971 s-a întâlnit cu preşedintele şi a reuşit să-l convingă să-i lase pe soţii Maya şi Nicolae Simionescu în SUA.
În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Christian de Duve şi Albert Claude. Aici a dat Palade mâna cu regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei, care i-a înmânat inestimabila medalie Nobel. Geniul născut la Iaşi şi confirmat la Stockholm de Fundaţia Nobel, a fost nucleul biologiei celulare la nivel mondial.
Savantul de renume mondial
George Palade a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. A ajutat inaugurarea la Bucureşti a Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, o creaţie a doi cercetători români profesorul Nicolae Simionescu şi a soţiei sale, Maya Simionescu. A fost numit consilier al preşedintelui Academiei Române. Personalitate ştiinţifică mondială, Palade era un bărbat captivant cu un comportament elegant. Pasionat de istorie, cunoştea foarte bine istoria României. Iubea muzica clasică, recita versurile poeţilor români şi cânta piese ale Mariei Tănase.
A fost ales membru al unor prestigioase instituţii ştiinţifice, a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce şi în 2007, cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Colan pentru întreaga sa activitate ştiinţifică.
George Emil Palade a murit în Statele Unite la vârsta de 96 de ani. Ultima dorinţă a marelui savant a fost, ca cenuşa lui să fie răspândită în Muntii Stâncoşi din America, locul unde îşi făcea concediile, şi în Munţii Carpaţi. Mai mulţi colaboratori de ai lui au participat la răspândirea cenuşii în America, iar, în septembrie 2010, fiica şi fiul lui, alături de nepoţi, rudele din ţară s-au dus la Vârful cu Dor. Palade s-a întors acasă!
