Monede de circulaţie şi comemorative… – totul despre colecţionare, partea a 6-a
Mulţi oameni nu prea cunosc monedele comemorative, dar acesta au valoare nominală şi pot fi folosite ca mijoloc de plată. Aceste emisiuni de cele mai multe ori sunt confecţionate din metal preţios, au un tiraj mic, sunt dedicate unor personalităţi sau evenimente importante şi sunt căutate de către colectionari. Nu sunt invenţii noi: grecii şi romanii antici au bătut astfel de monede comemorative, la scurt timp după apariţia monedelor de circulaţie.
Apariţia şi istoricul monedelor
Înainte de apariţia monedei de formă discoidală s-au folosit alte obiecte cu valoare de schimb. Spre exemplu în Grecia în perioada arhaică se foloseau un fel de „frigări” grele din fier care au fost depozitate în temple. Pe teritoriile României în cetăţile greceşti din Dobrogea (în secolele V şi VI î.Hr. se foloseau ca mijloce de schimb vârfuri de săgeţi din bronz).
Ulterior s-au turnat semne premonetare din bronz care aveau o formă asemănătoare unei frunze de salcie şi greutatea de câteva grame. Se pare că primele monede propriu-zise au fost bătute în Asia Mică, în secolul VII î.Hr., dintr-un aliaj natural de aur şi argint. În epoca anticădar şi mai târziu monedele de valoare mai ridicată se băteau din argint sau din aur, acestea având valoare intrinsecă prin metalul preţios conţinut. În consecinţă, monedele din metale preţioase erau acceptate şi aveau valoare şi pe alte pieţe decât cea a autorităţii emitente. Aşa se explică larga circulaţie a monedelor greceşti şi romane din metale preţioase, chiar dincolo de aria ocupată de culturile respective.
În Evul Mediu tehnicile de fabricaţie a monedelor se schimbă, acestea devenind în general mult mai subţiri decât în antichitate, reprezentările figurale şi legendele având un relief mai redus. Ceva mai târziu se răspândesc diverse elemente de securizare a marginilor monedelor - cum ar fi zimţii sau diverse striaţii etc. - pentru a preveni furtul de metal din monedă prin tăierea sau pilirea marginilor, care ar fi fost astfel vizibilă.
Moneda metalică constituie un document preţios, care oferă sub formă condensată informaţii privind realităţile politice, economice, religioase, culturale şi artistice ale perioadei în care au fost emise. Mai mult decât orice alt obiect arheologic moneda reuşeşte să adune atât un mesaj scris (aşa cum este cazul în general) prin legenda sa, cât şi unul iconografic – prin reprezentările figurale - şi respectiv metrologic – prin dimensiuni şi greutate. Chiar şi atunci când monedele nu sunt propriu-zis datate, toate aceste informaţii permit o încadrare precisă în timp, mai ales atunci când se face corelarea cu informaţii istorice provenite din alte surse (cronici, mărturii scrise, documente epigrafice).
Banii zilelor noastre
În zilele noastre, monedele şi bancnotele sunt la baza oricărui sistem economic modern. Monedele concepute pentru circulaţie au valori nominale mai mici, iar bancnotele au valori nominale mai mari. Astfel, în majoritatea sistemelor economice moderne, monedele cu valoarea nominală cea mai mare, au valoarea nominală mai mică decât bancnota cu valoarea nominală cea mai mică. Valoarea monetară bătută pe monede este, de obicei, mai mare decât costul metalului utilizat pentru producerea acestora, dar acest lucru nu se aplică, în general, la monedele comemorative care sunt fabricate din metale preţioase.