Tetradrahma ateniană cu bufniţă
Puţine monede pot afirma că au fost în circulaţie timp de o jumătate de mileniu. Tetradrahma de argint a oraşului-stat grec antic a fost folosită, reprodusă şi falsificată chiar şi de duşmanii atenienilor...
Tetradrahma ateniană sau drahma cvadruplă (16-17 g, 22 mm), cunoscută în antichitate sub numele de „glaux” sau „mica bufniţă”, a fost folosită pe scară largă în lumea antică din jurul anului 510 î.Hr. până în jurul anului 30 î.Hr.: nu numai în Atena şi în împrejurimile sale, ci şi în toate oraşele-stat aliate şau inamice, şi chiar de-a lungul întregii coaste estice a Mediteranei. Ca urmare a cuceririlor lui Alexandru cel Mare, moneda, cunoscută acum în cercurile numismatice sub numele de „bufniţă” sau „bufniţa ateniană”, a ajuns până în Persia, dar chiar şi în India. Popularitatea sa se datora unei serii de calităţi: designul său frumos şi uşor de interpretat, greutatea, mărimea şi numărul mare de piese.
Pe o parte a monedei se află „chipul” Atenei, zeiţa protectoare a oraşului-stat Atena şi zeiţa tuturor triburilor greceşti antice; pe cealaltă parte se află bufniţa, animalul sacru al zeiţei înţelepciunii. Alături de bufniţă se află ramura de măslin, simbolul păcii, care face trimitere la dorinţa de pace şi unitate pe care polisul, în ciuda numeroaselor sale războaie, a proclamat-o întotdeauna în politica sa oficială, precum şi la plantaţiile de măslini care înconjoară Atena chiar şi astăzi.
În spatele unei mici semilune o istorie sângeroasă...
Elementul care face ca această monedă să fie cu adevărat specială şi misterioasă este micuţa semilună dintre ramura de măslin şi bufniţă, care prin penelul lui Herodot, istoricul grec, dezvăluie un capitol complex din istoria Greciei antice, atât despre monedă, cât şi despre pregătirile de război. În jurul anului 500 î.Hr., un zăcământ de argint de neegalat a fost descoperit la periferia Atenei, într-o mică aşezare numită Laurium. O dezbatere aprigă a izbucnit între liderii oraşului-stat cu privire la ceea ce ar trebui să facă polis-ul cu bogăţia neaşteptată: unii au sugerat chiar că tezaurul ar trebui să fie împărţit... Temistocle, un general şi om de stat respectat, în perspectiva unei iminente invazii persane, a recomandat să se bată monede, şi să se construiască 200 de trireme (tip de navă extrem de suplă în manevre) din această bogăţie. Din fericire pentru atenieni, argumentul său a avut câştig de cauză: au bătut tetradrahme din aurul extras, cu care, mai apoi au cumpărat nave de război. La 13 septembrie 490 î.Hr., grecii i-au respins pentru prima dată pe uscat pe persanii invadatori în sângeroasa bătălie de la Marathon: unii istorici cred că aceasta a fost data la care atenienii au bătut semiluna pe tetradrahme, în timp ce alţi cercetători leagă prima emisiune de tetradrahme cu bufniţe de această dată norocoasă pentru greci.
Însă, lupta eroică a grecilor împotriva perşilor cuceritori era departe de a se fi încheiat: zece ani mai târziu, chiar în timp ce a fost finalizată construcţia flotei finanţată de „bufniţe”, regele persan Xerxes s-a întors cu o imensă flotă împotriva grecilor, dar Temistocle, în calitate de comandant, în septembrie 480 î.Hr. a dat o lovitură devastatoare perşilor în bătălia de la Salamina.
În strâmtoarea Salamina, uriaşele nave persane erau îngrămădite unele peste altele, incapabile să profite de superioritatea lor numerică copleşitoare. În acelaşi timp, triremele greceşti, mai mici şi mai uşor manevrabile, s-au năpustit asupra galerelor persane, scufundând multe dintre ele cu ajutorul berbecului din bronz la proră. Grecii au pierdut doar 40 de nave, în timp ce perşii au pierdut 200, aproape întreaga flotă.
În oferta firmei noastre SC Muzeu Galerie SRL din Bursa Colecţiilor 2024/3 -202403014 - puteţi comanda o monedă de 1 uncie de argint pur, reprezentând legendara „bufniţă ateniană”. Vă recomandăm să vizitaţi catalogul online de pe site-ul nostru www.muzeugalerie.ro, de unde puteţi descărca, răsfoi şi studia cele mai recente numere din Bursa Colecţiilor.
